duminică, 19 noiembrie 2017

Bertel Thorvaldsen (19 noiembrie 1770 – 24 martie 1844), sculptor danez

Jason with the Golden Fleece. Thorvaldsen's first masterpiece.
Bertel Thorvaldsen- Graces and Amor
Bertel Thorvaldsen- Venus with the apple

Bertel Thorvaldsen- Venus with the apple
Bertel Thorvaldsen - Apollo
Bertel Thorvaldsen- Psyche (Berlin)
Bertel Thorvaldsen- Thorvaldsen and the goddess of hope
Bertel Thorvaldsen- Ganymede offering ambrosia

Bertel Thorvaldsen - Ganymede and the eagle
Bertel Thorvaldsen- Christian charity
Bertel Thorvaldsen- Christian IV., Konge af Danmark og Norge
Bertel Thorvaldsen- Christian VIII, King of Denmark
Bertel Thorvaldsen- Prince Józef Poniatowski Monument
Bertel Thorvaldsen- Dances of the Muses on Mount Helicon (Berlin)
Bertel Thorvaldsen- Christus, Church of Our Lady, Copenhagen
Bertel Thorvaldsen- Monument of Nicolaus Copernicus, Warsaw
Bertel Thorvaldsen by Karl Begas
Selfportrait by Thorvaldsen while he wa a student at the Royal Academy of Arts

(Karl Albert) Bertel Thorvaldsen (19 noiembrie 1770 – 24 martie 1844) a fost un sculptor danez de faima internationala, care si-a petrecut cea mai mare parte a vietii in Italia (din 1789 pana in 1838). S-a nascut in Copenhaga intro familie modesta danezo/islandeza si a fost acceptat la Academia Regala de Arte pe cand avea 11 ani. A lucrat mult alaturi de tatal sau care era cioplitor in lemn si a castigat numeroase premii si medalii la academie, ceea ce i-a permis sa calatoreasca la Roma si sa-si continue educatia. In Roma a avut un atelier de sculptura si si-a facut imediat un nume ca sculptor.
La reintoarcerea sa in Danemarca in 1838 a fost primit ca erou national si s-a construit un muzeu care sa-i gazduiasca lucrarile, Thorvaldsens Museum, la Palatul Christiansborg. Thorvaldsen a fost inmormantat in curtea muzeului.
In acea perioada a fost privit ca succesor al maestrului in sculptura, Antonio Canova.
In primavara anului 1818, Thorvaldsen s-a imbolnavit, iar in perioada convalescentei a fost ingrijit de o domnisoara scotiana,  Frances Mackenzie. Thorvaldsen i-a propus sa se casatoreasca, insa totul a fost anulat dupa o luna, deoarece s-a indragostit de alta femeie: Fanny Caspers' insa n-a reusit sa se casatoreasca cu ea.

Spre sfarsitul anului 1843 i s-a interzis sa mai lucreze din motive medicale, insa a reinceput sa sculpteze  in ianuarie 1844. Ultima sa compozitie a fost o schita pentru statuia  genie facuta cu creta pe o tabla neagra. In acea seara a luat cina cu prietenii sai Adam Oehlenschläger si H. C. Andersen si se spune ca ar fi rostit despre muzeul construit : "Acum pot muri oricand, deoarece  Bindesbøll a terminat mormantul meu."
Dupa cina a mers la Teatrul Regal din Copenhaga unde a murit subit din cauza unui anevrism. Thorvaldsen a fost ingropat in curtea muzeului sub un strat de trandafiri asa cum si-a dorit.
Thorvaldsen reprezentant de seama a perioadei neoclasice din sculptura, de fapt a devenit cel mai important artist din domeniu de dupa moartea lui  Antonio Canova in 1822, iar opera sa a fost deseori comparata cu cea a lui  Antonio Canova.

sâmbătă, 18 noiembrie 2017

Corneliu Baba(18 noiembrie 1906 – 28 decembrie 1997), pictor român


Corneliu Baba - Autoportret

Corneliu Baba - Autoportret 
Corneliu Baba - Portretul unui bătrân urâcios (Autoportret)
Corneliu Baba - Autoportret cu personaje



Corneliu Baba - Clown cu bluză roşie

Corneliu Baba - Clown 

Corneliu Baba - Clown
Corneliu Baba - Arlechin

Corneliu Baba - Arlechin

Corneliu Baba - Arlechin

Corneliu Baba - Arlechin

Corneliu Baba - Arlechin
Corneliu Baba - Cina
Corneliu Baba - Familia
Corneliu Baba - Maternitate 

Corneliu Baba - Așteptare
Corneliu Baba - Maternitate 
Corneliu Baba - Odihna pe camp
Corneliu Baba - Spaime
Corneliu Baba - Spaime

Corneliu Baba - Spaime

Corneliu Baba - Spaime

Corneliu Baba - Pieta.
Corneliu Baba - Spaima
Corneliu Baba - Rege nebun
Corneliu Baba - Sfârșitul piesei
Corneliu Baba - Omul cu lingura

Corneliu Baba - Omul cu lingura
Corneliu Baba - Dantelăreasă
Corneliu Baba - Domnişoara Pogany
Corneliu Baba - Enescu
Corneliu Baba - Portret de fetiţă
Corneliu Baba - Portretul femeii cu părul roșu
Corneliu Baba - Portretul lui Mihail Sorbul
Corneliu Baba - Studiu pentru Concert de violoncel
Corneliu Baba - Copilă olandeză
Corneliu Baba - Olandeză

Corneliu Baba - Olandeză
Corneliu Baba - Ucenicul
Corneliu Baba - Mihail Sadoveanu
Corneliu Baba - Tudor Arghezi
Corneliu Baba - Vernisaj în Pangratti
Corneliu Baba - O seară la operă

Corneliu Baba - Vatră la Durău

Corneliu Baba - Ca d'Oro
Corneliu Baba - Colț la Veneția
Corneliu Baba - Il Canal Grande
Corneliu Baba - Peisaj veneţian
Corneliu Baba - Piazzetta, Venice
Corneliu Baba - Veneţia

Corneliu Baba - Veneţia
Corneliu Baba - Pont-Neuf

Corneliu Baba - Anemone
Corneliu Baba - Anemone

Corneliu Baba - Anemone

Corneliu Baba - Anemone
Corneliu Baba - Wind flowers in yellow jug
Corneliu Baba - Trandafiri
Corneliu Baba - Natură statică cu fructe și cărți de joc

Corneliu Baba - Natură statică cu ulcică şi mere

Corneliu Baba - Natură statică 

Corneliu Baba(18 noiembrie 1906, Craiova - 29 decembrie 1997, Bucureşti), cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar şi pentru alte tipuri de tablouri şi ilustraţii de cărţi.
Corneliu Baba nu s-a grabit sa se afirme, sa-si organizeze premature expozitii personale, sa faca zgomot in jurul sau. Respectul pentru arta, pentru munca l-au facut sa-si petreaca zile si nopti in sir in fata unei panze, sa deseneze sute de schite pentru o compozitie, sa studieze, sa stearga ceea ce i se parea neizbutit, sa revina mereu, sa lupte cu materia pana ce sa ajunga la o imagine care sa corespunda zbuciunului sau launtric.
Arta lui Corneliu Baba e in primul rand o meditatie asupra lumii si a vietii si nu un simplu cantec de culori.In 1942 compozitia Intoarcerea de la sapa a atras atentia cercurilor artistice asupra sa tata, mama, fiica venind de la munca, atmosfera grava si trista.
Corneliu Baba este un artist care stie sa vizeze in fata unei panze si sa lupte ca visul sau sa fie talmacit in imagini. Dar visul porneste din realitatea umana, air lupta se vadeste in emotia si intensitatea trairii sufletesti, in framantarea patetica a pastei.
Exista un eroism in arta lui Baba: acela al luptei pentru creatie, pentru a gasi in el vigoarea necesara de a face sa vibreze coardele fiintei umane.

În prezent, cea mai mare colecţie de lucrări dar şi obiecte ale artistului se găsesc în Colecţia Baba, la Muzeul de Artă Timişoara. Colecţia a fost donată muzeului de soţia artistului şi include 90 de piese, printre care şi câteva tablouri aduse de la Muzeul Naţional de Artă şi de la Muzeul de Artă Bucureşti. Sursa imagini.

http://www.dailymotion.com/video/xxpkx5_corneliu-baba-pictor-roman_creation
Corneliu Baba(18 noiembrie 1906– 28 decembrie 1997), pictor român
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...